duminică, 21 iunie 2009

Being the white rabbit


Nu stiu daca a mai explicat cineva cartea lui Marquez asa (Un veac de singuratate), dar cheia prin care eu vad acest roman este urmatorul: pare magic, fascinant si suprarealist, insa nu este altceva decat lumea lui Marquez vazuta de ochii lui de copil. Si mi se pare genial modul in care reuseste sa se re-transpuna in el insusi - copilul - si sa redea acel sentiment de urias si fascinant al lumii pe care fiecare din noi il traieste, copil fiind.

Mintea unui copil este ceva aparte: ingenua, colorata, vesela, curioasa, dulce, plina de muzica, iar lumea vazuta de copil este un loc plin de mistere, provocari, pericole si recompense. E o lume al carei dor il vom purta cu noi pana la ultima noastra suflare, iar lumea nu va mai parea niciodata asa de frumoasa ca atunci.

Sa fii parinte iti aduce privilegiul unic sa patrunzi din nou in acea lume, sa fii martor si sa retraiesti propriul tau parcurs prin Tara Minunilor. In acelasi timp si o mare responsabilitate - aceea de a asigura copilului tau o trecere lina din Wonderland, prea plinul imaginar copilaresc, in lumea reala: rece, searbada, obositoare, cu multe bune dar si mai multe rele. Parintele trebuie sa fie iepurele alb si pe taramul concretului si sa ofere copilului mecanismele de adaptare si invatare. Copiii care sunt lasati sa creada ca dorinta si imaginatia este suficienta in ambele lumi, din pacate in lumea adultilor vor avea un drum presarat de drame. Ei trebuie sa invete sa aduca acel bagaj colorat din Tara Minunilor si sa il foloseasca in Tara Adultilor cu folos si cu responsabilitate.

Grea misiune pentru orice parinte, mai cu seama ca majoritatea dintre noi in propriul nostru parcurs ne-am poticnit de atatea ori. Ce iti trebuie ca sa poti fi Iepurele Alb? Luciditate, deschiderea de a comunica in orice fel si oricand, echilibru si muuuuulta energie.

6 comentarii:

  1. E foarte frumos spus. :)

    Mi se pare trist ca in ziua de azi facem copii fara sa deschidem, macar, o carte de psihologia copilului. Ma refer la marea masa, nu la cateva mamici...

    Si ma mai intreb cum e educatia pe care si-o fac mamicile pe forumuri?

    RăspundețiȘtergere
  2. Forumul este un loc de zbenguiala pentru neuronul singuratic al mamicilor in pauza intre pampersi si alte cele. Cam atat si nimic mai mult. :-D

    RăspundețiȘtergere
  3. subscriu la treaba cu forumul... tantiile acelea umbla in "haita"! :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Ceau Gabi, ma bucur mult c-am dat de tine!
    Articolu asta e super, acu ca-s si io mamica il apreciez si mai mult! David are 10 luni si e un nebunatic superdulce!
    Ai niste copilasi prea frumoasi :)))
    Sunt si cuminti?

    te pup, iti trimit poze in email

    RăspundețiȘtergere
  5. Ciao Alina! Ma bucur ca m-ai gasit, era sa iti pierd comentariul ca nu m-am uitat la ce postare era si nu il mai gaseam.
    Am mail, sigur ca da. gabby.rus la gogule.
    Te pup si astept sa imi scrii.

    RăspundețiȘtergere