Iesirea in weekend pe timp de criza

Nu e nevoie sa mergi in Alpi, la Budapesta, la Viena la shopping sa te simti bine in weekend. In apropierea noastra sunt intotdeauna nenumarate lucruri minunate, pe care suntem prea grabiti, nepasatori, plictisiti sa le observam.

Ia o harta + resurse internet si cauta o destinatie in apropiere pe care nu ai mai vazut-o si ti se pare interesanta. Poate fi o atractie turistica cunoscuta sau o localitate mai putin cunoscuta intr-o zona interesanta. Peste tot este ceva de vazut, oameni noi de cunoscut.



Noi am ales Apusenii de data aceasta, o zona de un farmec deosebit si nu foarte departe (cca 200-250 km). Am vazut Pestera Ursilor, Arieseniul (iarna statiune de ski din ce in ce mai frecventata, foarte linistita si placuta vara), Ghetarul de la Scarisoara si un peisaj de basm peste tot unde am umblat.



De innoptat se gasesc pensiuni pentru toate buzunarele pe Valea Ariesului, incepand cu Arieseniul. Nu va opriti la partie la prima cabana, abia incepe zona turistica, aveti rabdare sa mai mergeti cateva zeci de kilometri spre zone mai putin amenajate pentru turismul de iarna, dar mai fermecatoare.

De mancare? La toate pensiunile veti gasi aceeasi ospitalitate munteana. Sa nu ratati balmosul si placintele omniprezente in zona. Eu m-am indragostit de cea cu afine.

Ma simt mereu imbogatita dupa aceste escapade: atat mental cu informatii noi, cat si sufleteste. Pestera Ursilor fascineaza prin frumusetea careia i-a luat peste 2 milioane de ani sa se formeze! Cativa milimetri se aduna in 20 ani. O viata de om nu inseamna mare lucru intr-o stalactita, care inmagazineaza apa miilor de generatii terestre, milioane de anotimpuri si de evenimente la care au asistat acele picaturi de apa sunt acolo. Am avut placerea sa ne fie povestite multime de amanunte despre pestera chiar de fiul celui care a descoperit-o in 1975 dintr-o intamplare.

Nu mai putin impresionant este ghetarul, un cub de gheata nu mai mic de 75.000 metri cubi de gheata, cu o grosime de peste 30 m, care s-au pastrat din era glaciara intr-o pestera unde temperatura ramane constanta pe tot parcursul anului. Cobori intr-o caldare, pe sute de scarite abrupte, se face tot mai frig. Jos domneste linistea si frigul, dintr-o data te aflia cu mii de ani in urma in plina era glaciara. Frumos si teribil deopotriva. Ne-uman si neprietenos, fascinant, rece si nemuritor.

Am stat de vorba si cu copiii din satul din varful muntelui. Aproape 2 ore dureaza urcusul. Ma gandeam la ei pe timp de iarna, dar au scoala acolo sus. Sunt 60 copii in sat si par fericiti. Mai linistiti decat ai nostri de la oras, mai sanatosi, mai rosii in obraji. Timpul este alfel acolo sus. Stie ca nu are nici un rost sa se grabeasca undeva.